XML si Comertul silentios

Larga adoptare a lui world wide web de catre marele public a avut un efect revelator asupra intrepriderilor, permitindu-le sa constientizeze efectele restructurante asupra fuctionarii lor, a doua revolutii petrecute in ultimii ani in domeniul tehnologiilor comunicatiei si informatiei. Este vorba de Internet si de aplicatiile de intreprindere.

Pe internet, in vederea ameliorarii conditiilor pentru e-commerce, se trece de la servirea de pagini web statice spre servirea de aplicatii unde abstractiile informatice (de regula orientate pe obiecte) care formeaza logica de afaceri si bazele de date joaca un rol important. In acelasi timp se petrece o alunecare dinspre html adaptat comunicarii om masina spre xml care est apt si pentru comunicarea de la masina la masina si care faciliteaza asa numitul "comert silentios" si integrarea aplicatiilor de intreprindere.

Aplicatiile de intrepridere sunt rezultatul unei indelungate evolutii si cristalizari a sitemelor de informatie ale intrepriderilor spre forme tot mai performante de clustere de aplicatii in jurul principalelor functii intreprinderii.

Perspectivele deschiderii intreprinderilor spre e-commerce si efectul catalizant si coagulant al standardelor xml conduc spre o intergrare flexibila a aplicatiilor de e-commerce cu aplicatiile de intreprindere pentru a da nastere unor adevarate sisteme de e-business

A vinde si cumpara prin mediile digitale

Integrarea aplicatiilor de front- si back office intr-un motor care permite redefinirea modelelor de afaceri si maximizarea valorii pentru client

• Noua orientare client
• Cumparare si livrare fara efort
• Construirea unei experiente de consum in jurul produsului cere integrarea front-backoffice

• Nou cadru concurential
• Presiunile induse prin deregularizare si de globalizare.

• Competitia prin informatie
• Informatia potrivita pusa la dispozitie la momentul potrivit clientilor si propriilor angajati faciliteaza cele mai bune decizii.

• Stadiul 1: Orientat sarcini- Fragmentare si simplificare:
• orientat sarcini (ex: inregistrarea comenzilor)
• fragmentare extrema a proceselor
• procesele devin lente, inflexibile, defectuoase, costisitor de administrat
• Stadiul 2 : Applicatii functionale - Reintegrare si transformare
• Reintegrare a sarcinilor in procese conectate (functii) (ex. iregistrarea comenzilor se integreaza in aplicatia vinzari)
• lipseste viziunea de ansamblu si flexibilitatea in rezolvarea situatiilor noi
• Stadiul 3 : Integrare trans-functionala
• Fuzionarea mai multor functii in clustere bine orchestrate (ex aplicatiile vizari, service clienti si marketing intr-o solutie de management a relatiei cu clientul (CRM - customer relationship management).

• Customer Relationship Management (Siebel)
• Enterprise resource planning (SAP)
• Supply chain management (I2 Technologies)
• Selling chain management ( Trilogy)
• Operating ressource management ( Ariba )

• Enterprise Application Integration ( Cross Worlds)

• Knowledge based strategic support(SAP)

Achizitie - Animatie - Retentie - Fidelizare

• Vinzari

• Servicii

• Marketing

• Prognoza si planificare

• Aprovizionari si managementul materialelor

• Magazinaj si gestiunea stocurilor

• Distributia produselor finite

• Finante Contabilitate

• Cererile de oferta

• Gestionarea capacitatilor si resurselor

• Programarea productiei si aprovizionarii in timp real

• Adaptarea (customizarea) produsului

• Fixarea preturilor si contractarea

• Ofertarea

• Managementul comisionelor

• Management promovarii

• Furnituri de birou
• Servicii diverse
• Deplasarile
• Echipamente de calcul si software
• Reparatii, Intretineri
•  

Evolutia de la centralizare la Internet

Calculatorul s-a impus de la inceput oamenilor prin extraordinara sa capacitate de prelucrare a datelor si de calcul. Cealalta calitate a lui, respectiv comunicarea datelor, a ramas multa vreme restrinsa la nivelul aparaturii periferice pe care acesta trebuia sa o controleze (comunicarea cu imprimanta, cu terminale, cu cititoare de date etc.). Costul ridicat, inerent noilor tehnologii a impus la inceput gestiunea centralizata a acestei resurse de calcul.

La nivelul intreprinderilor una din primele forme de organizare a sistemului informatic care a cunoscut o larga raspindire a avut un caracter centralizat. Acest gen de sistem presupunea existenta unui calculator central la care oamenii se conectau prin intermediul un terminale ne-inteligente (in sensul ca toate prelucrarile se faceau la nivelul calculatorului central). A fost epoca in care IBM cunoscut sub numele de "marele albastru" a ajuns sa domine piata. In aceasta faza calculatorul a contribuit mult la automatizarea in special a acelor functii ale intrepriderii care regulau "metabolismul intern" ca de exemplu contabilitatea.

Progresul tehnic in special in domeniu circuitelor integrate a permis declinarea dimensiunilor calculatorelor pentru utilizari diferite. Pe linga mainframes (32b) au aparut minicalculatoarele (16b), micro-calculatoarele (8b)

Lumea microcalulatoarelor a dat nastere calculatoarelor personale si dezvoltat mult informatica pentru utilizator bazata pe sisteme ca CPM, DOS, OS/2, Apple OS, in timp ce lumea statiilor de lucru (forma desktop a minicalculatoarelor) unde systemul UNIX a ajuns sa domine curind s-a dirijat mult spre aspecte de comunicatie constituind mediul in care s-a dezvoltat Internetul.

Adoptarea larga a calculatoarelor personale datorita programelor de birotica (ex. procesoare de texte, spread-sheet etc.) a dus la democratizarea informaticii. Simplificarile aduse calculatoarelor personale si sistemelor lor de operare, necesare asiguarii unui cost scazut, le-au adus un handicap pe linia protectiei datelor, a capacitatii de a lucra simultan cu mai multi utilizatori (multi-user) sau de a executa mai multe procese sau programe deodata (multi-tasking).

Pe scurt se poate spune ca lumea PC-urilor a dus la vulgarizarea informaticii, la dezvoltarea informaticii pentru utilizator si a biroticii. Principalul cistigor in aceasta cursa a fost societatea Microsoft cu sistemul de operare Windows si suita sa de programe de birotica Office.

Pe cealalta parte in lumea statiilor de lucru unde diminuarea dimensiunilor calculatorului nu a dus la amputari grave nici la nivelul hardware si nici la cel software si unde democratizarea n-a mers pina la nivelul utilizatorului ne avizat s-a promovat un spirit deschis, colaborativ foarte propice dezvoltarii Intenetului in strinsa legatura cu sistemul de operare UNIX.

Odata cu cresterea in putere a calculatoarelor personale ale caror microprocesoare au trecut de la 16 la 32 sau 64 de bits, handicapul hardware a fost inlaturat ceea ce permis adaptarea sistemului UNIX pentru calculatoarele PC sub numele acum celebru de LINUX. Aceasta a dus la confruntarea dintre exponentii a doua lumi si filozofii informatice. Una care vine din lumea informaticii serioase, solide, atente la securitatea informatiei, la forta comunicarii si a sistemelor deschise reprezentata de LINUX si cealalta care vine din lumea informaticii pentru utilizator, comerciale cu tendinte monopolizante reprezentata de Windows. Lumea Linux vine cu soliditatea sistemului sau de operare si reuseste sa imbunatateasca aspectul prietenos al programelor sale de birotica, cealalta lume utizeaza avantajul raspindirii programelor sale de birotica pentru a repara handicapurile pe linia comunicatiei, internet, protectiei datelor etc.

Indiferent de cum se va solda confruntarea dintre sistmele LINUX si Windows, lucrul care e de retinut din aceasta evolutie e ca ideea de terminal ne-inteligent a disparut si ca odata cu ea a disparut si idea de informatica centralizata.

In paralel s-a dezvoltat mult tehnologia retelelor de calculatoare si informatica distribuita.

In lumea retelelor de calculatoare s-au cristalizat repede citeva structuri stabile: retlele locale (LAN) care reunesc mai multe calculatoare si periferice aflate in aceeasi cladire, si retelele WAN care reunesc mai multe retele locale dispersate geografic.

Retele de calculatore si raspindirea calculatoarelor personale si statiilor de lucru in birouri si locuinte au impus inlocuirea modelui informatic centralizat cu un model mai suplu modelul client-server. Modelul centralizat presupunea concentrarea tuturor calculelor si prelucrarilor de date in calculatorul central care trebuia sa deserveasca o serie de terminale pasive care nu faceau altceva decit sa medieze introducerea si afisarea datelor.

In masura in care calculatoarele personale, care au inlocuit terminalele, dispun de inteligenta si capacitati de calcul tot mai importante, se trece natural la o democratizare a prelucrarilor de date in retea. Rolul de calculator central se mai dilueaza si apar unul sau mai multe calculatoare care joaca rol de server. In parlel rolul de terminal dispare si apare acela de calculator client.

Serverul nu trebuie neaparat sa fie un super-calculator, chiar daca solicitarile asupra lui in retea sunt mai importante. Orice model recent de calculator personal poate juca acest rol.

Conditia esentiala ca un calculator sa joace rol de server este ca acesta sa fie continuu in functiune pentru a putea veghea si face fata la solicitarile care ii vin de la clienti prin retea. Calculatorul client in schimb poate fi scos din functiune, deconectat si transportat (in cazul ca este un calculator portabil) dupa plac.

In paralel programele s-au dedublat, pentru acelasi program exista versiuni client si server.

Conform definitiei date de Sinha (1992, p. 79), in modelul Client-Server " unul sau mai multi clienti si unul sau mai multe servere impreuna cu sistemul de operare aflat la baza si cu sistemele de comunicare interproces, formeaza un sistem compus permitind prelucrare, analiza si prezentare distibuita ".

Programul client furnizeaza o interfata utilizator final/sistem si mijloace pentru extragere si analiza a datelor si pentru prezentarea rezultatelor.

Programul server asigura un serviciu pentru unul sau mai multi clienti. Raspunde la cereri sau comenzi din partea clientilor.

Intr-un mediu multiserver, serverele pot comunica intre ele pentru a asigura servicii clientilor. Pe cit posibil este de dorit ca toate prelucrarile si operatiile care asigura serviciul sa ramina transparente pentru utilizatorul final aflat in interactiune cu clientul.

La multe din programele care au facut gloria Internet-ului cum sunt cele de mail, ftp, archie, gopher, www se regaseste aceasta dedublare client/server. Pentru fiecare din aceste servicii (programe) oferite pe internet exista versiuni server numite demoni care pun la dispozitie informatia si versiuni client care permit cautarea si accesul la informatie.

Demonii sunt de regula instalati pe calculatoarele server iar programele client sunt instalate pe calculatoarele cu rol de client. Aceasta nu inseamna ca pe un calculator server nu pot fi instalate programe client care sa-i permita unui utilizator sa-si procure informatii de la acelasi calculator sau de la un alt calculator server din retea.

Timp de mai multi ani s-a desfasurat o revolutie linistita care schimba radical modul in care se desfasoara comunicarea si comertul. Aceasta revolutie este Internet, o retea masiva, globala de retele de calculatoare interconectate prin comutare de pachete.

Internet suporta grupuri de discutii (ca de exemplu USENET news, mailing liste moderate si nemoderate), sisteme de comunicare si jocuri cu mai multi participanti (ca asa numitele MUDs [Multiuser Dungeons], IRC [Internet Relay Chat], chat, MUSEs [Multiuser Shared Environment]), transfer de fisiere [ftp], posta electronica[e-mail], si sisteme globale de acces si extragere de informatii (ca archie, gopher si World Wide Web).

Implicatiile pentru afaceri ale "acestei masini a democratizarii istalata pe atitea mese de lucru, scapata de sub control si creeind mereu noi jucatori pentru noul joc " (Carroll 1994, p. 73), vor fi exploatate in multe feluri noi si necunoscute pentru multi ani de aici incolo.

Este interesant de stiut ca internetul si majoritatea serviciilor enumerate exista inca de la inceputulul anilor saptezeci si a constituit un minunat creuzet al colaborarii pe tot globul, intre cercetatori, universitari si pasionati de informatica timp de mai multe decenii fara sa ajunga sa difuzeze la publicul larg.

Explozia care a dus la adoptarea generala si universala a Internetului a fost introducerea in 1993 de catre Tim Berners-Lee a serviciului World Wide Web, o frumoasa combinare a conceptelor de hipermedia (hipertext si multimedia) cu serviciile preexistente pe Internet cu ajutorul mecanismului de URL (Universal Ressource Locator).

Hipertext este un mod ne-secvential de a scrie informatia care permite utilizatorului sa se conecteze prin intemediul a diverse cai si legaturi " Bornman si von Solms (1993, p. 260). Ideea de Hipertext a aparut in urma cu peste cincizeci de ani, cind Busch (1945, p. 106) a sugerat un sistem numit Memex " in care un individ isi poate stoca toate cartile, inregistrarile si comunicatiile si care e mecanizat in asa fel incit sa poate fi consultat cu viteza si flexibilitate sporita ". Nelson (1967) a tratat notiunea de hipertext in termeni de retea de cai si asocieri, cu accent asupra aproximarii modului in care mintea omeneasca conecteaza informatia.

Multimedia utilizeaza calculatorul pentru a integra si asigura acces interactiv pentru continut static (i.e., text, imagini si grafice) si dinamic (ca de exemplu: audio, video, si animatie).

Hipermedia combina accesul de tip nod si legatura al hipertext-ului cu continut multimedia.

World Wide Web este un cadru de comunicare hipermedia bazat pe calculator si pe reteaua internet care permite consumatorilor si firmelor sa furnizeze si sa acceada in mod interactiv la un continut hipermedia (" interactivitate om-maisina ") si sa comunice prin acest mediu (" interactivitate om-om"). Www usureaza navigarea pe Internet care este un proces auto-directionat de miscare in acest cadru hipermedia. Navigarea pe internet ca proces nelinear de cautare si extragere asigura o nelimitata libertate de alegere si mai mult control pentru consumator comparat cu optiunile de navigare oferite de mediile traditionale fie ele comerciale (magazine, cataloage) sau de comunicare (televiziune, imprimate). Navigatia in retea ofera mult mai multa libertate decit sistemele multimedia interactive controlate central precum video-la-cerere sau aplicatiile de home-shopping ale asa zisei televiziuni interactive, sau ca sistemul bazat pe interfata text al Minitel-ului francez (Cats-Barill si Jelassi 1994)

Atit Web cit si serviciile proprietare on-line permit desfasurarea comertului electronic. Printre cele din urma se numara dezvoltari ca EDI (electronic data interchange), chioscuri electronice, reclame classificate electronic si servicii on-line precum CompuServe sau sistemeul videotex francez Minitel (Cats-Baril and Jelassi, 1994).Niciunul din aceste sisteme proprietare cu facilitati pentru comertul electronic nu are cuprinderea si capacitatea de transformare a functiei comerciale pe care o are World Wide Web.

Html este limbajul in care sunt scrise paginile web care circula pe internet. El permite prezentarea sub forma hipermedia a informatiei atit de placuta pentru utilzatorii umani. Ajutat de limbaje de programare ca Perl, C, Java si de interfete de comunicare controlate intre intre clienti si server ca CGI, s-au putut construi sisteme de comert electronic performante.

Comertul electronic a trecut in prezent la o viteza superioara. Pe linga buticurile on-line apar forme noi de intermediere comerciala asa numitele market places (locuri de piata) care reunesc informatie de la mai multi ofertanti pe internet, se dezvolta de asemenea formele dinamice de comert ca licitatiile de vinzare si de cumparare, regruparile ad-hoc de cumparatori, trocul electronic si piete bursiere.

Pentru a suporta si fluidifica aceste forme de comert este nevoie de automatizarea multor schimburi de informatii. Aceasta presupune transferul de informatie structurata de la calculator la calculator in vederea prelcurarii automate.

HTML est foarte adaptat comunicarii de informatie ne-structurata intre om si masina, dar este inutilizabil pentru transferul de informatie structurata de la masina la masina. De aceea de mai multi ani se lucreaza la un limbaj HTML extins numit XML care e capabil sa reprezinte si prelucreze informatia structurata ca aceea care se gaseste in documentele si formularele comerciale si care se preteaza la comunicarea de la masina la masina, faciltind ceea ce se numeste " comertul silentios ".

Demersurile pe linia simplificarii formalitatilor comerciale si construirii unui limbaj pentru transmisia electronica a documentelor comerciale initiate CEE/ONU converg cu realizarile pe linia XML si ICE spre lansarea unei noi etape.

Istoria unui proces de standardizare a documentelor de comert pentru care XML reprezinta o incununare

O tranzactie comerciala internationala implica numerosi participanti (producatori, exportatori, expeditori, agenti vamali si autoritati vamale, importatori etc.). Fiecare din ei sunt manati de interese diferite legate de marfa, de plati, de derulare sau control, dar ceea ce ii uneste est nevoia de informatie pe care sa-si bazeze deciziile si in functie de care sa-si sincronizeze actiunile.

Activitatile de transport si manipulare al bunurilor care compun fluxul fizic genereaza un flux de informatii mai complex si mai bogat in numar de participanti decit fluxul fizic.

Fluxul de informatii trebuie sa sprijine derularea eficienta a fluxului de marfa si de plati, si prin urmare informatia trebuie sa fie precisa, fiabila si prompta.

Raspindirea transportului containerizat si sistemelor de transport intermodal care au permis livrari din poarta in poarta a containerelor, au venit cu noi exigente pentru fluxul de informatii. Manipularea si transportul mult mai rapide au fost acompaniate de documente capabile sa reprezinte containerele ca unitati de manipulare. In plus de reprezentarea bunurilor pe care le contineau, ele trebuiau sa asigure o calitate a informatiilor din documente care sa asigure validitatea conceptului din poarta in poarta pe tot parcursul dintre expeditor si destinatar.

Lanturile logistice integrate moderne care au dat nastere la sistemele de tip Just-in-time manufacturing (JIT), Quick response retailing (QR) si Achizitia si logistica asistata de calculator (CALS) cer un anumit nivel de integrare si cooperare unde calitatea si promtitudinea informatiei au un rol hotaritor.

Se poate spune ca in asemenea sisteme valoarea marfurilor conteaza mai putin decit predictibilitatea si fiabilitatea livrarii.

Demersurile de uniformizare si simpificare a documentelor si procedurilor comerciale s-au orientat la inceput spre rationalizarea documentelor pe suport hirtie pentru ca ulterior sa se intereseze si sa-si aduca o contributie importanta la transmisia electronica a datelor, pregatind astfel calea dezvoltarii comertului electronic.

Tot comertul are loc intr-un cadru organizat, conform unor reguli si uzante stabilite. Acest cadru poate fi structurat atit la nivel macroeconomic (cel a statelor) cit si la nivel microeconomic (cel al firmelor).

Reglementarea fluxurilor comerciale intre tari preocupa organizatii ca OMC sau OCDE.

La nivel microeconomic sunt dezvoltate si aplicate principalele instrumente de facilitare a comertului pe baze voluntare (institutiile implicate sunt CIC si CEE/ONU).

Formalitatile sunt cerintele oficiale, comerciale, instutionale si operationale pe care tranzactiile comerciale trebuie sa le indeplineasca.

Procedurile cuprind etapele care trebuiesc urmate pentru a indeplini formalitatile sau modul in care o anumita informatie ajunge la partea interesata.

Documentele fie ele de hirtie sau sub forma electronica contin informatie transmisa intre participantii la tranzactie.

Cerintele procedurale isi au originea atit in instantele comerciale cit si in cele oficiale.

In 1961 comitetul pentru dezvoltarea comertului al Comisiei Economice pentru Europa a ONU (CEE/ONU) a examinat posibilitatea prefigurarii (schitarii) unei recomandari in vederea reducerii, simplificarii si standardizarii documentelor de comert exterior.

In 1963 a fost adoptat un model de formular care sa serveasca drept cheie de compunere (Layout Key) pentru simplificarea si standardizarea documentelor de comert exterior.

Intre 1963 si 1969 numeroase documente de circulatie internationala au fost aliniate la acest model de asociatii de utilizatori si de organisme interguvernamentale ca Uniunea Postala Universala (UPU) si Consiliul de Cooperare Vamal.

In 1978 constatindu-se ca a rezistat probei timpului si ca a fost adoptata de numeroase tari, cheia de compunere a documentelor a fost ridicata la rang de Recomandare a Natiunilor Unite.

Cheia de compunere a documentelor asigura baza standardizarii continutului si a prezentarii vizuale a documentelor utilizate in comertul international. Ea se aplica expeditiilor individuale sau grupate (ca in cazul containerelor) de marfuri dar se poate utiliza si in tranzactiile care nu implica bunuri.

Hirtia a constituit in mod traditional suportul pentru informatia care circula intre parti in comertul international.

Circa 40 de documente originale diferite sunt necesare derularii unei astfel de tranzactii. Pina in anii 60 cind comertul mondial a inceput realmente sa se dezvolte, s-a acordat putina importanta proiectarii formularelor rezultatul fiind o mare diversitate de documente.

Elementelor de informatie, care pina atunci se puteau gasi oriunde in document, prin cheia de compunere ONU, li s-a atribuit un loc care trebia respectat si raminea acelasi indiferent de tipul de document. Suprafata hirtiei a fost structurata in casete. Formularele care au fost proiectate pornind de la aceasta cheie de compunere s-au numit "Documente aliniate".

Pentru a asigura o interpretare uniforma a informatiei de catre toti participantii la comertul international s-au depus eforturi pentru identificarea si definirea componentelor elementare care constituie transferul de informatii. Ele sunt publicate si actualizate in "Directorul Elementelor de Date Comerciale", o publicatie comuna a CEE/ONU si a OIS (Organizatia Internationala pentru Standardizare) si un standard OIS (ISO 7372).

Aceste cele mai mici elemente de informatie sunt intrari in diversele casete ale documentelor pe suport hirtie si (impreuna cu codurile lor) compun mesajele ce se transmit in schimbul de date electronic (EDI).

Noua mari grupuri de functii indeplinite de documentele comerciale au fost identificate.

Sute de coduri au fost elaborate pentru cele mai importante elemente de date. Pentru reprezentarea datei calendaristice codul international este "aaaa-ll-zz"

Incepind cu sfirsitul anilor 1970 s-au facut demersuri pentru a se ajunge la o platforma comuna pentru schimbul de date comerciale. EDI (Electronic Data Interface) a fost prima platforma care a incercat sa indeplineasca acest obiectiv. Mari firme detailiste ca JP Penney au cheltuit milioane pentru a-si conecta furnizorii prin EDI in asa fel incit sa poata asigure o gestiune "just-in-time" a stocurilor.

Din pacate, desi EDI permitea crearea unei platforme comune, s-a dovedit repede ca gasirea unui limbaj comun de comunicare era o intreprindere redutabila. S-a produs confuzie cind mai multe standarde de EDI au aparut si s-au raspindit in cadrul aceleiasi industrii. In plus comunicarea prin EDI avea loc de regula prin retele proprietare numite VAN (Value-Added Networks) ceea ce limita comunicatia prin EDI la entitatile comerciale conectate la acceeasi retea. Din aceste motive procentul de adoptare a EDI a ramas timp de multi ani de zile mai mic de 7% si nu se prevede o accelerare a adoptarii EDI in viitorul previzibil.

Inceput pe la sfirsitul anilor 70 ca o initiativa a CEE/ONU si adoptat in 1987, EDIFACT (Electronic Data Interchange for Administration, Commerce & Transport) s-a dovedit a fi un demers reusit in vederea asigurarii unui limbaj comun.

(Regulile Natiunilor Unite pentru Schimbul Electronic al Datelor pentru Administratie, Comert si Transport cuprind un ansamblu de standarde stabilite la nivel international, repertorii si linii directoare pentru schimbul electronic de date structurate si in special bla bal ..)

EDIFACT presupune ca datele sunt interschimbate prin mesaje structurate conform unor formate predefinite.

Mesajele sunt structurate cu ajutorul segmentelor (un fel de blocuri integrate) si grupurilor de segmente. Segmentele la rindul lor sunt formate din compusi si elemente simple de date, iar compusii sunt formati din elemente de date.

Elementele de date sunt reprezentate cu ocazia schimbului de valori de date.

numele si descrierea utilizeaza limbajul natural

reprezentarea:

Elemente specifice si generice (exemple)

2380 Date/time/period (generic)

Order date, Invoice date, Estimated time of arrival (specific)

Liste de coduri

Structura unui mesaj

Forma de comert electronic cea mai adaptata comunicarii om-masina care a caracterizat etapa HTML-CGI este cea de vinzare directa de regula sub foma de shopping cart sau magazin on-line. Vinzatorii comunicau direct cu consumatorii prin propriile lor situri web, utilizind metode de marketing traditionale. Acest demers s-a dovedit adesea costisitor in special in lumea detailistilor (BtoC, Business-to-Consumer).

In plus pe masura ce numarul siturilor de vinzare on-line crestea, cumparatorii erau curind inundati de numarul acestor situri si al mesajelor de reclama si se instala un anumit grad de confuzie pentru cumparatori in alegerea si gasirea furnizorilor.

Cu dificultatea crescinda a vinzatorilor si cumparatorilor de a se regasi intr-un mod intuitiv si eficient a aparut nevoia constituirii de locuri de piata online. Locuri de piata online sunt acei intermediari demni de incredre ai caror prima functie este de a actiona in calitate de loc central de colectare, care sa permita cumparatorilor si vinzatorilor online sa se regaseasca si sa faca comert intr-un mod eficient.

Fuctia lor fundamentala este sa reuneasca vinzatori si cumparatori multipli intr-o comunitate comerciala online, unde cumparatorii pot cumpara produse sau servicii de la unul sau mai multi vinzatori printr-o interfata unificata. Adeseori, cumparatorii pot face o singura cumparatura care sa cuprinda produse sau servicii de la mai multi vinzatori din acel loc de piata. Locul comercial se subordoneaza nevoii cumparatorului de a face o singura tranzactie cu o singura entitate, si preia responsabilitatea facturarii clientului, intermedierii serviciilor postvinzare, tratarii retururilor si altor sitatii.. Cu alte cuvinte locul de piata devine un comerciant de referinte, in locul diferitilor vinzatori.

Pentru a asigura fluiditatea colectarii si prezentarii ofertei si a derularii tranzactiilor in aceste conditii, este nevoie de o puternica automatizare a fluxurilor de informatii structurate (formulare) pentru a facilita "comertul silentions" prin comunicarea de la masina-la-masina si care impune adoptarea unei noi tehnologii pentru comertul electronic bazata XML ca standard deschis de codificare a informatiilor structurate si pe JAVA ca limbaj de programare multiplatforma flexibil.

Desi locurile comerciale au fost gindite sa deserveasca atit pietele B-to-C cit si cele B-to-B, cele B-to-B cunosc o mai mare raspindire si obtin grade de eficienta si de economisire a costurilor superioare alternativelor B-to-C.

Chiar daca locurile comerciale online sunt capabile pe terment lung sa subtieze lanturile traditionale de distributie prin eliminarea unor intermediari, pe terment scurt se prevede ca ele vor rasari la intersectiile dintre componentele canalelor de distributie.

IMG (doc Intershop p.8)

Dans l'automobile, des grands acteurs comme Ford, General Motors et plus racemment Renault, mettent en commun leurs fournisseurs sur une place de marcha (eMarketPlace).

Ces industriels, qui il y a quelques annaes raalisaient encore eux-mames la majeure partie de leurs vahicules, vont pouvoir se recentrer sur le marketing, la gestion du client ou la distribution, et proposer ainsi des vahicules mieux adaptas aux besoins des usagers.

Mega locuri de piata sunt locuri in esenta orizontale care permit cumparatorilor sa aleaga o gama de produse de mare largime si nu neaparat de mare profunzime intr-un spectru foarte larg de categorii de produse. Urmareste sa satisfaca un spectru larg de nevoi pentru un numar mare categorii de consumatori. Cumparatorilor li se prezinta de obicei multiple categorii de produse si oferte multiple de produse provenind de la producatori multipli.

Amazon.com este intr-o oarecare masura un astfel de Mega loc de piata in sensul ca el concentreaza continut de la un numar mare de furnizori si largi game de produse din categoria cartilor, muzicii, instrumentelor de putere, software unelete de gradinarit etc.

Micro-locurile de piata sunt la baza verticale in sensul ca vin cu cea mai larga oferta de produse dintr-o categorie. Le caracterizeaza adincimea gamei de produse. O caracteristica est ca asigura cumparatorilor cea mai multa informatie asupra unui singur produs sau categorie de produse. Ele concentreaza produsele la nivelul consumatorilor si grupeaza tranzactiile inapoi spre producatorul de origine ??

Aceasta forma nu are un corespondent off-line.